Perioada de desfasurare : Martie – Septembrie 2011
Misiunea:
· De a informa si a educa populatia asupra pericolului reprezentat de SIDA si asupra mijloacelor de prevenire a infectiei cu HIV, promovarea atitudinii de sprijin, toleranta si compasiune fata de persoanele deja infectate sau bolnave.
· Crearea unui mediu propice dezvoltării unui comportament non-discriminatoriu şi de toleranţă în care toate categoriile de populaţie să aibă acces la informaţii cu privire la HIV/SIDA şi alte infecţii cu transmitere sexuală, la servicii medicale, psihologice şi sociale din domeniu.
Sopul proiectului:
· Scaderea incidentei HIV/SIDA si dezvoltarea unui comportament responsabil fata de aceasta problematica prin organizarea unei campanii de informare la nivelul populatiei judetului Iasi.
· Imbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate de HIV/SIDA şi a persoanelor aflate la risc de infectare.
Obiectivele proiectului:
· Cresterea nivelului de informare a populatiei judetului Iasi privind infectia HIV/SIDA.
· Sa promoveze un comportament non-discriminatoriu si fara risc privitor la HIV/SIDA pentru populatia generala cu accent pus pe grupa de varsta 16-25 ani.
· Sa creasca nivelul de constinte referitoare la folosirea corecta a prezervativului pentru prevenirea bolilor HIV/SIDA.
· Reducerea riscului de ITS/HIV/SIDA in randul tinerilor.
· Implicarea şi atragerea factorilor de decizie din comunitate, a instituţiilor şi a mass-mediei în acţiunea de conştientizare si prevenire a transmiterii infectiei cu HIV si in combaterea discriminarii, marginalizarii persoanelor care traiesc cu HIV, cooptarea de voluntari.
· Cresterea constientizarii in randul populatiei ca discriminarea fata de persoanele catre traiesc cu HIV/SIDA.
· Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de persoanele care traiesc cu HIV/SIDA.
· Creşterea capacităţii instituţiilor, organizaţiilor şi tuturor organismelor care fac parte din societatea civilă de a răspunde adecvat problematicii specifice infecţiei cu HIV şi altor infecţii cu transmitere sexuală.
Grupul tinta :
· Populatia judetului Iasi, in special tinerii cu varste cuprinse intre 16-25 ani.
Descrierea proiectului:
Pentru atingerea obiectivelor proiectului va dezvolta si implementa urmatoerele activitati :
In prima faza:
- mass-media – crearea unor advertorialele care sa apara in presa locala si sa ofere informatii ample despre HIV si metodele de prevenire a acestei infectii, un spot difuzat la un radio local cu sloganul campaniei;
- activitati interactive in randul populatiei tinta cu scopul de a preveni ITS si mai ales infectia HIV;
- activitati informare prin dezvoltarea si distribuirea de materiale IEC ,
Astfel, in ceea ce priveste activitatile de outreach, prin amploarea actiunilor derulate la nivel local obiectivata de numarul de materiale distribuite, numarul de locatii vizitate precum si de numarul total de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani expusi in mod direct si indirect mesajelor campaniei (aproximativ 2000 de tineri), evenimentele de tip outreach vor atinge obiectivele stabilite in cadrul proiectului "Promovarea unor comportamente fara risc HIV/AIDS/ITS, pentru populatia generala, in special pentru tineri 15-24 de ani".
De asemenea, in cadrul activitatilor de evaluare, vor fi realizate 2 studii calitative care vor avea ca scop surpinderea modificarilor de atitudine ale populatiei tinta in urma derularii activitatilor de outreach si a campaniei mass-media precum si evaluarea modului in care mesajele transmise in cadrul componentei de outreach si a componentei media vor fi percepute de catre populatia tinta.
Faza aII-a:
Activitatile din etapa anterioara ce vor fi in continuare implementate sunt dezvoltarea, promovarea si implementarea modelelor de schimbare a comportamentului si promovarea utilizarii prezervativului prin realizarea de activitati de outreach in localitatile tinta din proiect, atat in mediu urban (evenimente BCC - Behaviour Comportamental Change) cat si in mediu rural (organizarea de caravane IEC - Informare, Educare, Comunicare). Se urmareste ca prin aceste activitati de outreach mesajele privind un comportament sexual sanatos sa atinga un numar cat mai mare de tineri.
Astfel, in cadrul evenimentelor BCC (Behaviour Comportamental Change) mesajele vor fi transmise in mod direct la un numar de minimum 1000 de tineri (cu 20 % dintre acestia se vor purta discutii pe marginea subiectelor abordate in cadrul Campaniei). Prin intermediul caravanelor IEC (Informare, Educare, Comunicare) mesajele vor ajunge in mod direct la un numar de minimum 200 de tineri.
Justificare:
Consform Institutului din Romania de Boli Infectioase Prof. Dr Matei Bals, Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, la 30 iunie 2007 se inregistreaza urmatoarea situatie: total SIDA, cumulativ = 10.447 din care cazuri SIDA copii = 7.411, (in viata: 3.518, decedati: 3.797; pierduti din evidenta:96); cazuri SIA adulti= 3.036 (in viata 1.866, decedati: 1.079, pierduti din evidenta:91); total decese: 4.876, total HIV cumulativ: 6.664.
In Romania numarul cel mai mare de persoane care traiesc cu HIV SIDA se inregistreaza astazi printre adolescenti (15-19 ani).
Cei mai multi s-au infectat in anii 1988, 1990 prin trasnsfuzii cu singe netestat pentru Hiv sau prin utilizarea unui instrumentar medical nesteril.
Lipsa cunostintelor despre HIV sau despre legislatia in domeniul infectiei cu HIV, pe de o parte si teama excesiva, incapatinata, pe de alta parte au facut ca ei ca si alte persoane infectate cu HIV care si-au facut cunoscut statusul seropozitiv sa fie indepartati din comunitatea scolara sau sa li se refuze accesul al ingrijiri medicale.
Adeseori acesti adolescenti aud comentariile rautacioase sau glumele proaste care se fac pe tema infectiei cu HIV ori a persoanelor cu HIV/SIDA. Suferintele lor fizice i se adauga astfel durerea sufleteasca si frica de a nu se afla ca sunt infectati.
Este in puterea fiecaruia dintre noi sa opreasca, sa limiteze manifestarile de discriminare indreptate impotriva persoanelor care traiesc cu HIV. Sa ne informam mai bine, sa ne invingem teama, sa contribuim la informarea celorlalti prin activitati de voluntariat sunt lucruri pe care le putem face cu totii.
Sapte noi cazuri de HIV-SIDA au fost inregistrate in judetul nostru, de la inceputul acestui an. Potrivit informatiilor furnizate de conducerea Spitalului Judetean, doua dintre aceste imbolnaviri au cauze necunoscute, patru persoane s-au imbolnavit „probabil“ prin injectii, iar intr-un caz este vorba de transmitere de la mama la fat. In schimb, in viziunea Autoritatii de Sanatate Publica Iasi, noile cazuri de SIDA inregistrate anul acesta in judetul nostru sint doar trei, numai adulti. La ora actuala, in Iasi traiesc 170 persoane seropozitive.
Majoritatea cazurilor de HIV-SIDA existente actualmente in judet este constituita din persoane nascute in anii 1987-1989 la care se presupune o transmitere parenterala (prin tratamente injectabile cu seringi refolosibile sau transfuzii) care, insa, nu a putut fi dovedita. Totodata, la cazurile depistate dupa anul 2000 si care nu s-au nascut in perioada amintita, s-a identificat fie transmiterea sexuala, fie cea verticala (mama-copil). Totusi, in Vrancea au fost si doua situatii cind mame bolnave de SIDA au nascut copii sanatosi. De mentionat ca tratamentul unui bolnav de SIDA.
Activitati desfasurate:
1.Informare oferita prin intermediul site-urilor asociatiilor militante ale luptei anti HIV-SIDA – www.aras.ro, www.prezervative.ro, www.alaturidevoi.org, www.sociograd.org, www.vreausastiu.ro,(Romanian Angels Appeal), www.unopa.ro (Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor cu HIV/SIDA), www.sexdex.ro (site de educatie sexuala);
2.Dezvoltarea unei campanii locale de informare, educare si comunicare atat a populatiei tinere cat si a celei generale privind adoptarea unor comportamente fara risc.;
3.Dezvoltarea unui mesaj general al campaniei (slogan);
4.Dezvoltarea si producerea de bannere pentru activitatile interactive si difuzarea spotului radio pe posturile locale de radio ;
5.Promovarea utilizarii prezervativului ca mijloc sigur de a preveni transmitarea ITS si a infectiei HIV ;
6.Designul modelelor si materialelor de promovare – continut, mesaje, identificarea promotorilor si distribuitorilor ;
7.Dezvoltarea si implementarea activitatilor interactive in randul populatiei tinere cu scopul de a preveni transmiterea ITS si HIV: a.Designul modelelor si materialelor de outreach – continut;
8.Activitati de informare, instruire la institutiile scolare din judetul Iasi prin distribuirea de materiale promotionale si de informare care sa includa informatii referitoare la HIV (Efectele virusului, Metodele de prevenire si Utilizarea Prezervativului), pliante, fluturasi, afise;
9.Sesiuni de dezbateri cu actori sociali implicati in activitatea de prevenire a transmiterii infectiei HIV/SIDA;
10. Activitati interactive (petreceri „safer sex”) la nivelul cluburilor din judetul Iasi.
11. Activitati mass-media – crearea unor advertorialele care sa apara in presa locala si sa ofere informatii ample despre HIV si metodele de prevenire a acestei infectii.;
12. Dezvoltarea si distributia de postere, fluturase, pliante, tricouri, etc. In cursul activitatilor interactive (outreach) precum si activitati specifice de distribuire de mostre.
13. Organizarea de Caravane IEC ( Informare, Educare, Comunicare) in zonele rurale – prin acestea se urmareste ca mesajele privind un comportament sexual sanatos sa atinga un numar cat mai mare de tineri.
Rezultate scontate:
§ - Populaţie şcolară educată pentru un stil de viaţă sănătos;
§ - Accesul larg la o informaţie corectă, avizată, atât în mediul urban cât şi cel rural
§ - Educaţia adulţilor (în mod indirect)
§ -Formarea de comportamente responsabile în sănătate
§ Scăderea numărului de îmbolnăviri şi a comportamentelor cu risc
Sustenabilitate
Activitatile de in formare, instruire, consiliere adresate elevilor, actorilor sociali implicati, constituie o modalitate de dezvoltare a unui comportament nondiscriminatoriu, lipsit de risc in fata HIV/SIDA de constientizare a populatiei si de dezvoltare a serviciilor acordate persoanelor infectate in raport cu nevoile identificate . Serviciile vor fi acordate pentru persoane si nu persoanele se vor adapta la serviciilor traditionale existente.
Unul din punctele tari ale proiectului il reprezinta crearea unei structuri flexibile capabila sa organizeze activitati pe termen lung cu minim de personal.
Din punct de vedere financiar, ASF va extinde rezultatele acestui proiect atat cu resurse proprii cat si prin atragerea de finantari si parteneriate.
Diseminarea rezultatelor proiectului reprezinta o necesitate pentru viabilizarea proiectului, atat din perspective dezvoltarii serviciilor la nivel local catre national cat si prin dobandirea credibilitatii necesare atragerii unor resurse umane si financiare importante:
-parteneriate cu ONG
-schimburi de experienta
-utilizarea bazei de date in scopul implementarii de noi programe cu character educational
-parteneriate cu medici si cabinete medicale din tara
Aceasta initiativa reprezinta debutul unor actiuni de anvergura care sa faca parte dintr-un program national.
Viabilitatea institutionala a proiectului este asigurata pe de o parte de realismul si sustenabilitatea organizarii structurii de implementarii (formata dintr-un numar restrans de persoane cu atributii clare), iar pe de alta parte de experienta si solvabilitatea promotorului care dispune atat de resurse umane cat si financiare necesare unui astfel de demers.
Din punct de vedere politic, proiectul poate contribui la sensibilizarea factorilor dedecizie in directia segmentului vizat de proiect si implicarea pe termen mediu si lung in rezolvarea problemelor cu care se confrunta persoanele infectate HIV/SIDA.
La sfarsitul derularii proiectului beneficiarii directi vor fi evaluati si vor avea ocazia sa faca propuneri cu privire necesitatile educationale pe care le resimt in raport cu problematica dezbatuta.
Metode de strangere a datelor :
· pentru a aduna date pentru desfasurarea campaniei de informare am folosit chestionarul, interviul si documentarea.
Definitii:
HIV (virusul imunodeficientei umane) ataca si distruge sistemul imunitar al organismului, deschizand calea unor infectii oportuniste. De fapt acestea sunt cele care vor provoca deteriorarea iremediabila a organismului.
SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite) este o afecțiune a sistemului imunitar, caracterizată prin infecții oportuniste, neoplasme, disfuncții neurologice și o mare varietate de alte sindromuri.
Cum se transmite virusul HIV?
HIV se poate transmite prin trei cai principale, fiecare implicand schimbul de sange sau de lichide din organism. Oamenii pot contacta virusul atunci cand sangele sau un lichid (de exemplu sperma) din corpul unei persoane infectate intra in contact cu propriul lor sange sau lichide in interiorul organismelor lor. O cale de transmitere a virusului HIV este prin contact sexual. Acesta include relatiile heterosexuale si homosexuale, precum si sexul oral si anal. Virusul este transmis de la un partener la celalalt prin intermediul lichidelor din corp.
A doua cale prin care se transmite HIV este de la mama infectata la copilul aflat inca in uter. Virusul poate patrunde in sangele copilului inainte ca acesta sa se nasca, cand se dezvolta in uter, sau in timpul nasterii.
A treia cale de contactare a virusului este prin sange sau prin lichidele corpului, de obicei prin injectie. Inainte ca sangele sa fie testat pentru HIV, unele persoane au apucat sa doneze sange. Unii dintre ce care au primit sange contaminat au fost infectati. In prezent, sangele donat este examinat cu atentie, in scopul prevenirii raspandirii virusului HIV prin transfuzii. Virusul poate fi transmis si prin refolosirea unui ac hipodermic nesterilizat, sau a unei seringi nesterile, deja folosita de o persoana infectata.
Principalele activitati vor include:
Elaborarea esantionului si a chestionarului
Studiul este semi-caltitativ, avand si componente cantitative. Esantionul a fost stabilit printre cele 3 000 de persoane infectate cu HIV . S-a ales un numar de 120 de persoane, avand in vedere accesul la seropozitivi doar din cadrul acestei organizatii. Studiul s-a desfasurat pe parcursul a doua saptamani, iar respondentii au fost in numar de 115. O proportie importanta din randul persoanelor infectate cu HIV considera ca au fost discriminate si ca situatiile de discriminare invocate de acestea sunt legate de nerespectarea confidenţialitatii. Nu s-au folosit in studiu nume, adrese sau identitatea persoanelor, in respectful dreptului la intimidate si la viata personala. Dezavantajul acestui tip de sondaj il reprezinta lipsa reprezentabilitatii, avand in vedere numar redus de respondenti, perioada redusa de cercetare si existenta unei singure locatii. Totusi, este unul dintre putinele studii realizate pe aceasta tema, iar aceasta abordare pare a fi cea mai potrivita.
Luand drept variabila de segmentare localizarea geografica, sediul asociatiei anti-sida, dar si sexul si varsta, se observa fragmentarea populatiei, neomogeniatea acesteia.Datele socio-demografice s-au colectat la inceputul chestionarului. Prin urmare am aplicat metoda neprobabilistica, a bulgarelui de zapada, deoarece caracteristicile esantionului sunt mai rare. Este considerata cea mai sigura tehnica de esantionare a populatiei ascunse, greu de identificat. Pentru a ajunge la acest tip de populatie am ales, prin surse personale, o asociatie frecventata de persoanele infectate cu HIV, ASAS.
Chestionarul cuprinde 10 intrebari. Exista intrebari cu minim 3 variante de raspuns, dar si intrebari cu raspuns deschis, pentru a face analiza mai detaliata. In plus apar si intrebari conditionate de raspunsul precedent.
Prin acest chetionar s-a dorit atingerea urmatoarelor aspecte:
Ø descrierea cunostiintelor privind drepturile si modalitatiile de combatere a discriminarii;
Ø descrierea perceptiei asupra discriminarii fata de propria persoana;
Ø descrierea situatiilor de discriminare in care s-a aflat respondentul;
Ø descrierea opiniilor privind masurile ce se pot lua pentru combaterea discriminarii.
Culegerea si analiza datelor
Din acest studiu a rezultat ca 52% dintre persoanele cu HIV au fost discriminate. Desi 61% din respondenti declara ca isi cunosc drepturile, doar 46% stiu unde se pot adresa pentru a sesiza o situatie de discriminare si doar 5% au actionat pentru sesizarea discriminarii.
Distributia respondentilor in functie de sex:
Femei | Barbati |
70 | 45 |
Din totalul de 115 respondenti, 61 % au fost femei si 39 % barbati.
Distributia respondentilor in funtie de varsta:
16-20ani | 21-30 ani |
55 | 60 |
Cel mai reprezentativ segment a fost al tinerilor cu varste pana in 20 de ani, 48%. Respondentii cu varste peste 20 de ani au reprezentat 52%, insa aceasta mare categorie de populatie a fost foarte fragmentata. Pentru fiecare varsta( pentru cei peste 20 ani) au existat intre 0 si 4 respondenti. Dupa varsta de 40 de ani numarul respondentilor a fost foarte scazut.
Pentru prima intrebare, 60 de subiecţi (52,2%) au raspuns cu „Da”. 33 de subiecti (28,7%) au raspuns cu „Nu”, iar restul de 22 (19,1%) au declarat
ca „Nu ştiu”. Raspunsul „Nu ştiu” poate indica existenţa unor situaţii de discriminare
asupra semnificatiei carora subiectul nu este sigur. In concluzie, mai mult de
jumatate dintre persoanele care traiesc cu HIV si au fost intervievate declara ca au
fost discriminate, 19% nu stiu daca s-au aflat intr-o situatie de discriminare si doar 28%
declara ca nu au fost discriminate.
Pentru intrebarea a doua, doar 17 respondenti au depus plangere, adica 15 % dintre ei nu au incredere in acest sistem, gandindu-se ca nu vor obtine rezultatele pe care le asteapta. De asemenea multi dintre respondenti, 98, adica 85% nu au depus plangere, fapt ce poate sugera conceptia lor despre discriminare- este normal sa fii privit altfel.
La cea de-a treia intrebare, “ Cunoaşteţi alte persoane infectate cu HIV care consideră că au fost discriminate?”, 75 de persoane au raspuns afirmativ, adica 65,2%, ceea ce dovedeste numar mare de cazuri discriminatorii pe criteriul HIV/SIDA. 18 respondenti (15,7%) nu cunosc persoane ce considera a fi fost discriminate, iar 22 (19,1%) raspund “Nu stiu”.
Intrucat incalcarea confidentialitatii cu privire la diagnosticul de infectie cu HIV poate determina aparitia discriminarii, acest comportament este considerat de catre Consiliul National de Combatere a Discriminarii drept o forma a discriminarii.Astfel ca la intrebarea a 4-a, 53 au raspuns “ Da”( 46%) fapt ce a dus la discriminarea lor propriu-zisa. 33(29%) au raspuns “Nu”, iar 29 (25%) au raspuns “ Nu stiu”. La intrebarea deschisa in care sunt rugate sa expliciteze cine anume le-a incalcat confidentialitatea, 45%- 52 de persoane- dintre persoane afirma ca au fost cadrele sanitare, 20% prieteni, 7,5% cadrele didactice, 7,5 % vecini, 5% rude, 2,5% angajatori. In 20% din cazuri, confidentialitatea a fost incalcata de mai multe categorii de persoane.
La intrebarea numarul 5, 78 de respondenti au raspuns ”Da”, adica 68% isi cunosc drepturile privind accesul egal la serviciile sociale, medicale, munca si educatie. Restul, adica 32% nu isi cunosc aceste drepturi sau nu sunt siguri daca le cunosc. Aceste raspunsuri dovedesc ca persoanele in cauza nu se pot apara in cazurile in care se confrunta cu situatii de discriminare. Informarea persoanelor infectate nu este suficienta pentru a razbate in societate.
Nr. Crt. | Situatia de discriminare | Numarul de persoane | Valoare procentuala |
1 | Vi s-a refuzat inscrierea in invatamantul de masa | 9 | 7,8% |
2 | Vi s-a cerut retragerea din scoala | 8 | 7% |
3 | Vi s-a refuzat angajarea | 8 | 7% |
4 | Ati fost concediat | 8 | 7% |
5 | Vi s-a erut sa va pensioanti , in cazul in care erati apt de munca | 13 | 11,3% |
6 | V-a fost refuzata internarea in spital | 8 | 7% |
7 | V-a fost refuzata efectuarea unor interventii medicale | 36 | 31,3% |
8 | Ati fost tratat altfel decat alte persoane care aveau aceeasi problema de sanatate | 27 | 23,5% |
9 | Diagnosticul dumneavoastra a fost notat pe documente la care avea acces si alte persoane decat cadrele sanitare | 28 | 24,3% |
10 | V-a fost refuzata inchirierea unei locuinte | 4 | 3,5% |
11 | Ati fost dat afara din locuinta inchiriata | 2 | 1,7% |
12 | V-a fost refuzata acordarea unui imprumut | 13 | 11,3% |
13 | Vi s-a cerut sa nu mai locuiti in casa familiei | 6 | 5,2% |
14 | S-au facut aprecieri defavorabile despre stilul dumneavoastra de viata | 26 | 22,6% |
15 | V-a fost refuzata internarea intr-un centru de plasament, camin, spital | 3 | 2,6% |
16 | Rude/prienteni v-au cerut sa nu le/ii vizitati | 20 | 17,4% |
17 | V-ati simtit nedreptatit de o instanta de judecata | 4 | 3,5% |
18 | Vi s-au adresat in comunitatea in care traiti, bancuri, glume, porecle, amenintari | 33 | 28,7% |
19 | Altele | 20 | 17,4% |
Unele persoane au ales o singura varianta, altele chiar 10, ceea ce demonstreaza ca persoanele infectate cu HIV se confrunta cu situatii multiple de discriminare. Dintre persoanele care nu se considera discriminate, 5%, s-a notat faptul ca s-au aflat totusi in situatii e discriminare. Dintre persoanele care au afirmat ca nu stiu daca au fost discriminate, un numar considerabil s-a regasit in situatiile propuse de chestionar.
Descrierea situatiilor de discriminare include formulari de genul:
Ø „În spital, am fost pusă într-o cameră separată, împreună cu copilul, pentru
că eram contagioasă.”
Ø „Am fost refuzată la stomatologie (deşi mă durea rău măseaua), pentru că nu
aveau cum să sterilizeze după mine.”
Ø „Am fost izolată în salon şi nu a trecut nici o asistentă pe la mine.”
Ø „În spitalul orăşenesc, le era frică şi să mă atingă!”
Ø „M-au tratat ultimul, spunând că, după ce mă tratează, trebuie să distrugă
instrumentele.”
Ø „Mi-au cerut cearceaf, pensete de plastic şi mănuşi, pentru a-mi scoate două
măsele.”
Ø „Pentru unii s-au găsit tratamente de toxoplasmoză; pentru mine, nu!”
Ø „La stomatologie, medicul mi-a spus că nu mă tratează, pentru că şi-ar pierde
pacienţii, dacă se află.”
Ø „Medicul şi părinţii mi-au spus că aşa îmi trebuie, dacă umblu prin
străinătate!”
Ø „Acum un an, a trebuit să mă internez în spital şi, când m-am întors la serviciu,
pe concediul medical scria «SIDA». Patronul nu m-a dat afară, dar mi-a băgat
maşina în service şi o ţinea numai acolo. După două luni, am plecat singur,
pentru că nu mai câştigam nici un ban.”
Ø „Colegii de lucru m-au bătut, pentru că am stat cu ei în cameră şi nu le-am
spus ce am. Au aflat de boală fiindcă mi-au scotocit printre haine şi au găsit
un certificat medical. I-au spus şi patronului, care mi-a zis să plec, pentru că
nu vrea să aibă probleme.”
Ø „La şcoală au aflat din cauză că a trebuit să duc scutire pentru sport.”
Pentru intrebarea a saptea, 30 de respondenti ( 26%) ar stii unde sa depuna o plangere impotriva discriminarii. 45 de respondenti ( 39%) au raspuns “Nu”, iar 40( 35%) “Nu stiu”. Un numar semnificativ, 85 respondenti, nu stiu la cine sa se adreseze in astfel de cazuri discriminatorii. In cazul in care s-ar afla in aceste situatii nu ar lua nicio masura, dupa cum reiese si din intrebarea numarul 2.
La intrebarea numarul 8 se incearca aflarea locurilor unde persoanele cu HIV au fost cel mai des aflate in situatia discriminarii. Cel mai adesea persoanele se simt discriminate la stomatologie( 30 persoane- 26%), in spitale, la scoala.
Alte locuri in care seropozitivii s-au aflat discriminati:
Ø Alte spiale decat cele de boli infectioase 20%
Ø Scoala 19,1%
Ø Acasa 12,2%
Ø In spitalele de boli infectioase 12%
Ø In cabinetul medicului de familie 11,3%
Ø Serviciile sociale 10,4%
Ø Locul de munca 7%
Unele persoane au notat mai multe variante,a dica mai multe institutii in care s-au confruntat cu discriminarea. Astfel se demonstreaza existenta unor situatii multiple de discriminare in care se afla cei in dicutie.
La intrebarea numarul 9, cu raspuns liber, s-au ales cateva raspunsuri care s-au repetat in mai multe chestionare. Numai 74 de persoane au raspuns la aceasta intrebare, adica 64% dintre respondenti. Cele mai frecvente raspunsuri:
Ø Sunt necesare informarea si educarea populatiei, cu privire la infectia cu HIV- 42 persoane;
Ø Trebuie inasprite pedepsele pentru cei care discimineaza- 17 persoane;
Ø Persoanele infectate cu HIV trebuie sa se implice mai mult in activitatiile de combatere a discriminarii- 10 persoane;
Ø Alte raspunsuri: mai multa credinta, respect pentru oameni, seropozitivii trebuie sa devina mai vizibili;
Majoritatea persoanelor considera ca trebuie intensificate demersurile de informare/educarea populatiei. Se remarca si dorinta de implicare a persoanelor in activitati de combatere a discriminarii.
La ultima intrebare, dupa cum se poate anticipa de la raspunsurile libere date anterior, majoritatea au raspuns afirmativ- 53%, adica 61 persoane.
Din prelucrarea datelor in excel, pentru prima intrebare, se dovedeste ca nu exista decat o relatie foarte slaba intre barbati si femei, categoriile de varsta, chiar si cele trei localitati. Discriminarea persoanelor infectate cu HIV are loc indiferent de variabila de segmentare. Nu conteaza daca respondentul este barbat sau femeie, el este expus acelorasi situatii de discriminare.
La cea de-a doua intrebare, nu exista nicio relatie intre barbati si femei. Nici barbatii, nici femeile nu sunt inclinati sa depuna plangere. Se remarca insa o schimbare in ceea ce priveste varsta si localitatea. Exista o relatie puternica la variabila se segmentare in functie de varsta. Populatia mai tanara, pana la 20 de ani, are raspunsuri net diferite de populatia cu varste mai mari de 20 de ani. La fel se intampla si in cazul zonelor geografice, numarul de respondenti din Bucuresti fiind mult mai mare. Aceste variabile de segmentare se pot aplica cu succes pentru a fragmenta populatia.
In ceea ce priveste a treia intrebare, relatia apare din nou a fi slaba, ca in cazul primei intrebari. In cazul segmentarii dupa varsta, nu exista nicio relatie intre cele doua categorii de varsta.
Concluzie
Avand in vedere numarul ridicat al seropozitivilor care s-au confruntat cu discriminarea, conform studiului realizat, se incearca luarea unei atitudini si imbunatatirea rezultatelor. In situatia in care cei infectati cu virusul HIV sunt tratati in mod diferit in relatiile cu institutiile si profesioniste din mediul medical si social, dar sunt marginalizati si in relatiile cu ceilalti membrii ai populatiei trebuie intervenit rapid in mod eficient.
Asadar, propun un plan de campanie care sa atinga mai multe puncte:
1) Componenta media care include difuzarea de spoturi sociale radio si de televiziune, articole în presa, conferinte de presa si evenimente nationale si melodia campaniei;
2) Activitati organizate la nivel local;
3) Intrucat un numar semnificativ de subiecti afirma ca se considera discriminati, dar nu au luat nici o masura pentru schimbarea situatiei, se dovedeste importanta
informarea persoanelor infectate cu HIV cu privire la drepturile omului si la procedurile de obţinere pe cale juridică a respectării acestor drepturi;
4) Realizarea de proiecte de legi prin care discriminarea sa fie mai aspru sanctionata, iar populatia sa fie clar informata de consecintele acestor atitudini si comporamente.
§ realizarea unui material video cu marturii ale persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA;
§ un concurs de fotografii;
§ activitati de informare si educare în scoli, spitale, biserici si comunitati;
§ componenta PR;
§ meetinguri cu personalitati politice;
§ pliante informative distribuite in locurile publice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu